Razboi / Literary Fiction (ePub)

"E un miracol. Cuvântul nui deloc prea puternic." Le Monde des Livres
Printre manuscrisele céliniene recent descoperite se afla ¿i doua sute cincizeci de file con¿inând prima forma a unui roman care se petrece în Flandra, în timpul Primului Razboi Mondial. La intersec¿ia dintre autobiografie ¿i fic¿iune, romanul dezvaluie experien¿a care se afla de atunci în centrul existen¿ei autorului: traumatismul fizic ¿i psihic provocat de front, de "abatorul internäional de nebunie".
Povestea urmare¿te convalescen¿a brigadierului Ferdinand din momentul în care, grav ranit, î¿i recapata cuno¿tin¿a chiar pe câmpul de lupta ¿i pâna la plecarea spre Londra. La spitalul din PeurdusurlaLys îi atrage aten¿ia unei infirmiere deloc timide, se împrietene¿te cu proxenetul Bébert, trece de câteva ori pe lânga moarte ¿i, în sfâr¿it, se elibereaza de ceea ce îi fusese dat pâna atunci sa traiasca.
Apare aici, în lumina cea mai cruda, un timp brutal, al deziluziei ¿i al trezirii la realitate, pe care autorul nu la tratat niciodata pâna acum în forma unui text literar separat. La douazeci de ani dupa 1914, trecutul, "mereu ame¿it de uitare", prinde "melodioare de pe drum, pe care nu i le cere nimeni". Dar acest trecut nu e uitat niciodata de tot, ramâne viu oricât timp ar trece peste noi - iar romanul Razboi sta marturie a acestui adevar, la fel ca restul operei lui Céline.
"O carte viscerala, exploziva, care nu cauta sa transforme noroiul în aur, dar care, ¿i äa, e o adevarata comoara." L' Obs
"Céline face cuvintele sa danseze întro nesfâr¿ita be¿ie, fara sai pese de gramatica ¿i de conjugari, dar neuitând niciodata de ritm ¿i de efectul narativ. E Céline, Céline adevarat, totul e atroce în el, dar mai ales femeile se dovedesc a fi personaje fantastice care nu se lasa duse de nas, nu depind de nimeni ¿i nu se dau înapoi de la cei mai rau. Avem în fäa viäa neînsemnata dintrun sat, ca la Flaubert ori Maupassant, dar în cuvinte pe care nar fi îndraznit sa le foloseasca nici SanAntonio. Céline nu ¿ia recitit manuscrisul, ¿i cu atât mai bine. Scrisul «la prima mâna» are efectul unui obuz literar." Le Parisien